Istoric

Prin contribuţia, recunoscută pe plan internaţional, adusă pentru cucerirea oceanului aerian, aviaţia românească a câştigat un loc distinct în domeniul aeronauticii mondiale. Proiectarea şi construirea diverselor categorii de aeronave, pregătirea piloţilor, tehnicienilor şi a altor categorii de personal aeronautic, utilizarea aviaţiei în multiple domenii, recordurile şi performanţele aviaţiei sportive, dezvoltarea medicinii aeronautice sunt doar câteva exemple care susţin afirmaţia de mai sus. Activităţile aeronautice nu se puteau dezvolta decât într-un cadru de organizare şi de reglementare corespunzător nevoilor aviaţiei civile româneşti de-a lungul diferitelor perioade de dezvoltare a acesteia. Acest cadru de organizare şi de reglementare şi-a perfecţionat continuu structura, în raport cu dinamica transformărilor pe plan naţional şi internaţional.

Pentru a pune în evidenţă preocupările permanente ale specialiştilor români de a atinge un nivel de siguranţă a zborului cât mai ridicat, se impune să fie subliniate momentele istorice parcurse până în prezent pentru crearea unui cadru legislativ eficient şi a unui organism de reglementare a activităţilor aeronautice civile.

Începând din anul 1920, a apărut necesitatea creării unui cadru de reglementare care să vină în sprijinul dezvoltării activităţilor aeronautice civile desfăşurate pe teritoriul României, astfel încât acestea să se înscrie în tendinţele internaţionale ale timpului. Acest lucru a condus la înfiinţarea Direcţiunii Aviaţiei în cadrul Ministerului Comunicaţiilor. Actul de naştere a autorităţii aeronautice îl constituie Decretul nr. 2705 din 26 iunie 1920, publicat în "Monitorul oficial" nr. 67 din 1920. În "Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiunii Aviaţiei", aprobat prin Decretul nr. 4146/1920, printre atribuţiile acesteia, în afara celor legate de calitatea de for tutelar al "liniilor de navigaţiune aeriana aparţinând statului", sunt menţionate în mod expres atribuţiile de autoritate aeronautica de stat, precum "Îndeplinirea tuturor obligaţiunilor dictate de convenţiunile internaţionale pentru reglementarea navigaţiunii aeriene" şi "Reglementarea şi politica întregii navigaţiuni aeriene, exclusă aviaţiunea militară".

La 5 iunie 1932, a fost promulgat, prin Decretul Nr. 1890/1932, primul act normativ cu valoare de lege, şi anume: legea de organizare a aeronauticii şi de înfiinţare a Subsecretariatului de Stat al Aerului, din care face parte şi Direcţia Aviaţiei Civile. Aceasta, la art. 156 - Dispoziţiuni speciale, prevedea că "Exercitarea navigaţiei aeriene civile, a transporturilor aeriene (pasageri, marfă, poştă şi mesagerii), a lucrului aerian (...) şi în general orice mişcare de aeronave particulare, naţionale sau străine, pe teritoriul sau în spaţiul supus suveranităţii statului român, revine controlului statului, exercitat prin organele Subsecretariatului de Stat al Aerului". În cadrul Direcţiei Aviaţiei Civile s-au înfiinţat patru servicii centrale (navigaţie şi exploatare aeriană; tehnic, de control şi întreţinere; protecţia navigaţiei aeriene; comercial şi administrativ) şi mai multe servicii exterioare (inspecţii regionale ale navigaţiei aeriene, aeroporturi şi staţii de radiotelegrafie necesare navigaţiei aeriene, întreprinderi pentru exploatarea transporturilor aeriene, staţii şi posturi meteo şi de transmisiuni, şcoli civile de învăţământ aero, depozite, ateliere s.a.m.d.)

Codul Aerian, aprobat prin Decretul nr. 516, din 5 decembrie 1953, a înlocuit legea de mai sus. Prevederile acestuia au fost aliniate la cele din convenţiile internaţionale ale aviaţiei civile postbelice. În conformitate cu acestea, principala atribuţie ce îi revenea autorităţii aeronautice din România (art.6), era "reglementarea, coordonarea şi controlul întregii activităţi aeronautice din aer şi de pe sol, în spaţiul de circulaţie aeriană".

Dezvoltarea continuă a aviaţiei civile în România şi dorinţa de a face cunoscute pe plan internaţional rezultatele şi performanţele obţinute în acest domeniu nu puteau fi realizate fără ca România să fie integrată în structurile de aviaţie civilă internaţională. Astfel, în anul 1965 România a aderat la Convenţia privind Aviaţia Civilă Internaţională (ICAO), încheiată la 7 decembrie 1944 la Chicago, devenind, prin Decretul Nr.194 din 24 aprilie 1965, stat contractant ICAO. Acest lucru a impus ca atribuţiile autorităţii aeronautice naţionale să fie puse în concordanţă cu prevederile Convenţiei de la Chicago şi a Anexelor la aceasta.

În 1991, România s-a alăturat statelor membre ale Conferinţei Europene de Aviaţie Civilă (ECAC), organizaţie interguvernamentală care are ca obiectiv promovarea dezvoltării continue a siguranţei zborului, precum şi a unui sistem de transport aerian european eficient, întreaga activitate a Autorităţii Aeronautice Civile Române având ca scop armonizarea politicii şi practicilor sale cu cele ale statelor membre.

Regia autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în forma în care îşi desfăsoară activitatea în prezent, a fost înfiinţată prin Hotărârea de Guvern Nr. 405/12.08.1993. Art.2 al acestei hotărâri stipulează următoarele: "Autoritatea Aeronautică Civilă Română are ca obiect de activitate asigurarea aplicării reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi executarea prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale, la care statul român este parte".

Autoritatea Aeronautică Civilă Română, persoană juridică română, cu sediul în Bucureşti, Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 38-40, funcţionează ca regie autonomă de interes public naţional, pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, desfăşurându-şi activitatea conform prevederilor Legii Transporturilor, Codului Aerian, hotărârilor şi ordonanţelor guvernamentale, ordinelor ministrului de resort, deciziilor directorului general şi ale altor reglementări specifice aplicabile, în vigoare.

În anul 1993, autoritatea aeronautică naţională alături de autorităţile aeronautice din Cehia, Slovacia şi Ungaria, a semnat, în numele României, un Memorandum de Înţelegere pentru alegerea prin rotaţie în Consiliul ICAO a ţărilor pe care acestea le reprezintă şi, ca urmare, în perioada 1996-1998, România a fost aleasă în Consiliul ICAO.

Începând din 1996, România devine membru EUROCONTROL. Aderarea ţării noastre la "Convenţia Internaţională Eurocontrol privind cooperarea pentru siguranţa navigaţiei aeriene" (încheiată la 13 decembrie 1960) şi la "Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană" (semnat la Bruxelles, la 12.02.1981) a fost ratificată de către Parlamentul României prin Decretul Nr. 353/13.11.1995 (publicat în "Monitorul Oficial" al României nr. 112/27.05.1996). În acest context, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a devenit un participant activ la dezvoltarea programului european de implementare armonizată şi convergentă în domeniul managementului traficului aerian. În ţară, Autoritatea Aeronautică Civilă Română asigură implementarea şi respectarea cerinţelor EUROCONTROL privind reglementarea siguranţei - ESARR, implementarea programelor şi a proiectelor de dezvoltare şi modernizare ale sistemului ATC, controlează bunul mers al activităţilor ROMATSA în acest sens, inclusiv colaborarea cu partea militară (cu accent pe respectarea, prin reglementări civilo-militare comune, mai ales în managementul traficului aerian, a reducerii riscurilor în ATM) etc., reprezentând aviaţia civilă română în Comisia NATO pentru managementul traficului aerian (NATMC), organism specializat pentru asigurarea interfeţei civilo-militare a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

În decembrie 2000, datorită eforturilor susţinute întreprinse de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, România a obţinut statutul de membru JAA cu drepturi depline, ceea ce a condus la transpunerea în legislaţia aeronautică naţională şi, totodată implementarea, reglementărilor europene specifice activităţilor de aviaţie civilă privind certificarea de tip, proiectarea, fabricaţia şi întreţinerea aeronavelor, operaţiunile de zbor şi licenţierea personalului navigant.

Statutul de membru JAA cu drepturi depline conferă premizele primei integrări sectoriale a României în structurile europene şi asigură:

1. implementarea standardelor şi reglementărilor europene în domeniul aviaţiei civile ca parte a Acquis-ului Comunitar, în legislaţia naţională specifică;

2. facilitarea accesului produselor şi serviciilor de aviaţie româneşti pe piaţa europeană;

3. relansarea operatorilor aerieni români în condiţiile concurenţiale din Europa.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română a contribuit decisiv la semnarea Acordului BASA (Bilateral Aviation Safety Agreement). Acordul BASA desemnează Autoritatea Aeronautică Civilă Română - Agent Executiv pentru aplicarea, în numele României, a prevederilor Acordului BASA încheiat, în septembrie 2002, între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru promovarea siguranţei în aviaţia civilă.

Domeniul de activitate al Autorităţii Aeronautice Civile Române acoperă aspectele regulatorii pentru punerea în aplicare şi respectarea cerinţelor standardelor,  reglementărilor, procedurilor, normelor etc. privind administrarea spaţiului aerian român, licenţierea personalului aeronautic, efectuarea operaţiunilor aeriene, asigurarea şi menţinerea  continuităţii navigabilităţii, desfăşurarea operaţiunilor de navigaţie aeriană şi a celor aeroportuare.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prin delegare de competenţă acordată de către ministerul de resort, în prezent Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,  este organismul tehnic specializat al acestuia, având următoarele atribuţii principalele:

1. elaborarea proiectelor de reglementări, punerea în aplicare şi asigurarea respectării reglementărilor aeronautice civile naţionale;

2. licenţierea personalului aeronautic civil;

3. certificarea aeronavelor, produselor şi pieselor asociate destinate aeronauticii civile;

4. înmatricularea aeronavelor civile, inspecţia şi controlul acestora;

5. evaluarea, autorizarea şi supravegherea organizaţiilor care desfăşoară activităţi aeronautice civile în România;

6. reglementarea şi supravegherea siguranţei operaţiunilor în domeniul managementului traficului aerian;

7. analizarea şi avizarea documentaţiei tehnice în cazul  proiectelor sau programelor  de dezvoltare/modernizare pentru aeroporturile naţionale, ale proiectelor de standarde şi reglementări în domeniile aerodromurilor/aeroporturilor şi conexe, precum şi a condiţiilor de aplicare ale acestora;

8. asigurarea respectării prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice la care România este parte.

Obiectivele strategice ale Autorităţii Aeronautice Civile Române, aliniate la "Strategia aviaţiei civile 2001+" stabilită de către ministerul de resort au fost definite astfel încât să asigure instaurarea unui cadru regulator corespunzător şi a unui proces de supraveghere transparent, nediscriminatoriu şi stimulativ pentru toate organizaţiile care desfăşoară activitaţi în domeniul aeronauticii civile în România. Aceste obiective au în vedere:

- transpunerea în legislaţia naţională, implementarea, aplicarea şi respectarea reglementărilor emise de către Autorităţile Aeronautice Civile Reunite (Joint Aviation Authorities - JAA), organism tehnic specializat asociat Conferinţei Europene pentru Aviaţia Civilă (European Civil Aviation Conference - ECAC);

- asigurarea şi menţinerea la nivel european a standardelor de siguranţă în aviaţia civilă română;

- aderarea la structurile Agenţiei Europeane pentru Siguranţa Aviaţiei (European Aviation Safety Agency - EASA); Reglementarea privind înfiinţarea EASA, identificată EC No. 1592/2002, a fost adoptată de către Parlamentul European în data de 15.07.2002, publicată în Monitorul Oficial al Uniunii Europene în data de 07.09.2002, a intrat in vigoare in data de 28.09.2002 şi a devenit operaţională începând cu 28.09.2003. EASA, printr-un  proces de tranziţie monitorizat de Comisia Europeană şi JAA, urmează să preia, într-un interval de aproximativ 3 ani, toate atribuţiile JAA.

- atragerea în structurile AACR a personalului cu cea mai înaltă calificare şi experienţă profesională în domeniul aeronautic.

Obiectivele principale ale Autorităţii Aeronautice Civile Române au fost stabilite în aşa fel încât să se armonizeze cu  obiectivele organismelor aeronautice internaţionale la care România este parte - ICAO, ECAC, JAA, EUROCONTROL. Astfel, Autoritatea Aeronautică Civilă Română are ca scop atingerea următoarelor obiective principale:

- asigurarea şi menţinerea standardelor de siguranţă în aviaţia civilă română la nivel european şi internaţional;

- continuarea demersurilor în vederea finalizării procesului de integrare sectorială în structurile aeronautice europene, având în vedere EASA - noua structură a aviaţiei civile a Uniunii Europene;

- armonizarea legislaţiei aeronautice naţionale cu cea europeană şi internaţională, în scopul creării unui mediu optim pentru liberul acces al produselor şi serviciilor româneşti, inclusiv al personalului, pe piaţa europeană;

- susţinerea României în eforturile sale de integrare în structurile Comunităţii Europene şi cele ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Pentru atingerea obiectivelor propuse şi îndeplinerea atribuţiilor ce-i revin, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a stabilit o structura organizatorică, similară autorităţilor aeronautice civile europene, astfel încât să se asigure intercorelări compartimentale ale activităţilor specifice desfăşurate.

 

1931

Însemnul de naţionalitate al aeronavelor româneşti este stabilit prin grupul de litere CV, iar din 1932 prin YR.

1962

În aviaţia civilă se instituie brevetele de pilot profesionist, pilot profesionist de primă clasă şi pilot de linie.

1965
21.04

România aderă la ICAO.

1979

Se elaborează "Statutul personalului din aviaţia civilă".

1980

În România, are loc prima reuniune ICAO organizată în estul Europei.

1991

România se alătură statelor Conferinţei Europene de Aviaţie Civilă - ECAC.
Autoritatea aeronautică civilă română se organizează şi funcţionează  ca organism separat în cadrul ministerului de resort, sub denumirea de Subsecretariat de Stat al Aviaţiei Civile (HGR 43/1991).    

1992

Subsecretariatul de Stat al Aviaţiei Civile devine Departamentul Aviaţiei Civile în structura Ministerului Transporturilor (HGR 426/1991, HGR 1712/1992).

1993
12.08

Ia fiinţă Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prin Hotărârea Guvernului 405/1993.

România semnează, alături de Cehia, Slovacia şi Ungaria, Memorandumul de Înţelegere privind alegerea, prin rotaţie, în Consiliul ICAO a acestor ţări.

1994
28.02

La Braşov are loc a 43-a Reuniune ECAC,  la nivelul directorilor generali, printre primele organizate în alt amplasament decât sediul ECAC de la Paris.

Autoritatea Aeronautică Civilă Română îşi începe efectiv activitatea.   

1996 - 1998

România este aleasă, conform Memorandumului de Inţelegere, în Consiliul ICAO, pentru a reprezenta Cehia, Slovacia şi Ungaria.

1998

România devine membru candidat JAA.

1999

Autoritatea Aeronautică Civilă Română începe activitatea de verificare din zbor a mijloacelor pentru protecţia navigaţiei aeriene cu aeronava proprie de tip Beechcraft SKA 350 Super King Air.

2000
Decembrie

România obţine statutul de membru JAA cu drepturi depline astfel se asigura:

  • implementarea standardelor şi reglementărilor europene în domeniul aviaţiei civile ca parte a Acquis-ului Comunitar, în legislaţia naţională specifică;

  • facilitarea accesului produselor şi serviciilor de aviaţie româneşti pe piaţa europeană;

  • relansarea operatorilor aerieni români în condiţiile concurenţiale din Europa.

2002
Septembrie

România semnează Acordul BASA cu Statele Unite ale Americii.

Acordul BASA desemneaza Autoritatea Aeronautica Civila Romana - Agent executiv pentru promovarea sigurantei in aviatia civila.

2002
Octombrie

Autoritatea Aeronautică Civilă Română inaugurează noul sediu pe platforma Băneasa.

2003
12.08

Autoritatea Aeronautică Civilă Română, alături de personalităţi din Guvernul României şi reprezentanţi marcanţi ai aviaţiei civile române, sărbătoreşte 10 ani de activitate ca organ tehnic specializat al ministerului de resort, cu o structură similară autorităţilor aeronautice civile europene.

2005
25.04

Romania semneaza Tratatul de Aderare la UE.

2005
31.05

Romania devine observator la MB EASA si AGNA.

2006
09.06

Romania semneaza Tratatul de Asociere la Uniunea Europeana.

2007
01.01

Romania devine membru al Uniunii Europene si isi ocupa locul in MB EASA si AGNA.

2007

Autoritatea Aeronautica Civila Romana devine membru EASA.